În nuvela „Alexandru Lăpușneanul” accentul cade pe:

Nuvela „Alexandru Lăpușneanul” este în esență:

În construirea nuvelei „Alexandru Lăpușneanul”, Costache Negruzzi folosește:

În realizarea nuvelei sale, Costache Negruzzi:

Datele istorice folosite de Costache Negruzzi au fost luate din:

În componența nuvelei „Alexandru Lăpușneanul” intră:

Nuvela lui Costache Negruzzi a fost publicată în anul:

Nuvela a apărut în primul număr al revistei:

Alexandru Lăpușneanul moare:

Personajele secundare Spancioc și Stroici ale nuvelei „Alexandru Lăpușneanul” conferă nuvelei echilibru compozițional și au un caracter:

Costache Negruzzi introduce pentru prima dată în literatura română în nuvelă, un:

În nuvela „Alexandru Lăpușneanul” este prezentată:

Lăpușneanul a spus în realitate cuvintele „Dacă voi nu ma vreți eu vă vreu”, care constituie:

În nuvela „Alexandru Lăpușneanul” scena piramidei realizate din capete este o scenă:

Figura lui Lăpușneanul de despot crud și însingurat îl încadrează ca:

Boala lui Lăpușneanul constituie:

Omorârea celor 47 de boieri la ospățul lui Lapușneanul este:

Subiectul nuvelei se realizează cu ajutorul:

Prin tema tratată, „Alexandru Lapușneanul” este o nuvelă:

Costache Negruzzi împreună cu Vasile Alecsandri au fost:

Textul „Umbra lui Mircea. La Cozia” debutează cu elemente:

Numele revistei „Dacia literară” sugerează:

Revista „Dacia literară” a fost interzisă după:

Articolul „Introducție” a fost publicat în „Dacia literară” în:

Până la apariția revistei „Dacia literară” existau doar:

Revista „Dacia literară” a fost condusă de:

Temele ce asigură o literatură originală în „Dacia literară” sunt:

Acțiunea din epopea „Țiganiada” este plasată în timpul domniei lui:

Ion Budai-Deleanu atrage atenția societății asupra unor probleme grave prin:

„Țiganiada” este:

Prin intermediul țiganilor, Ion Budai-Deleanu prezintă un mesaj:

Samuel Micu, Gheorghe Șincai, Petru Maior, Ion Budai-Deleanu sunt reprezentanți de seama ai curentului:

În „Țiganiada” interesează:

„Țiganiada” a cunoscut:

Caracterul care reiese din faptele lui Alexandru Lăpușneanul este unul:

Nuvela „Alexandru Lăpușneanul” a fost publicată în anul

Încălcându-se regula clasică a unității de timp și regula clasică a unității de spatiu, se dovedește că textul are un fond:

Dorința de răzbunare a lui Lăpușneanul și patriotismul său reprezintă:

Cuvintele din cel de-al doilea moto al nuvelei „Alexandru Lăpușneanul”, „Ai sa dai seamă, doamnă!...” aparțin:

Alexandru Lăpușneanul reprezintă:

La descrierea mesei la care sunt invitați cei 47 de boieri din nuvela „Alexandru Lăpușneanul” sunt folosite multe arhaisme, regionalisme și cuvinte populare, element specific:

Poezia „Umbra lui Mircea. La Cozia” a fost publicată în revista:

Strofele 4-12 din poezia „Umbra lui Mircea. La Cozia” cuprind elemente:

Imaginea din prima strofă din poezia „Umbra lui Mircea. La Cozia” este reluată:

Scrierea poeziei „Umbra lui Mircea. La Cozia” a fost prilejuită de o călătorie:

Poezia „Umbra lui Mircea. La Cozia” se împarte în:

Enumerația cuvintelor: iese, vine, stă, privește din strofa a treia a poeziei „Umbra lui Mircea. La Cozia” sugerează:

În poezia „Umbra lui Mircea. La Cozia” timpul apus este denumit:

Raportul dintre expresiile „fapte strălucite / însă triste și amare” și „prin științe și prin arte națiile înfrățite / în gândire și în pace drumul slavei îl găsesc” este un raport de:

Meditația din poezia „Umbra lui Mircea. La Cozia” arată că poezia are un fond:

Costache Negruzzi insuflă contemporanilor idealuri naționale înalte prin:

Notele de subsol ale lui Costache Negruzzi fac trimitere la:

Alexandru Lăpușneanul, înainte de a fi domnitor, s-a numit:

Purtând numele nuvelei, Alexandru Lăpușneanul este personaj:

Costache Negruzzi pastrează în nuvelă personaje care nu corespund cu adevărul istoric. Unul din ele este:

În relațiile cu soția, Lăpușneanul este:

În poezia „Umbra lui Mircea. La Cozia” se arată sentimentul de admirație și respect pentru:

În poezia „Umbra lui Mircea. La Cozia” versul „lumea e în așteptare” sugerează:

Substantivul „umbra” din titlul poeziei reprezintă:

În poezia „Umbra lui Mircea. La Cozia”, eului liric i se conferă semnificația de oglindă și memorie eternă de către:

„Umbra lui Mircea. La Cozia” este exemplară pentru:

Ca element de noutate față de revistele culturare anterioare, în „Dacia Literară” se va publica:

Generația pașoptistă a acționat viguros în domeniul:

Direcția de evoluție a literaturii românești în perioada pașoptistă stă sub semnul:

„Dacia literară” își propune:

Glorioasa generație de cărturari și oameni politici a fost cunoscută sub numele de:

Expresia de „Generație pașoptistă” vine de la anul:

În „Țiganiada”, Julalau își exprimă:

În epopeea „Țiganiada” de Ion Budai-Deleanu se întâlnește:

Cel mai important poet al pașoptiștilor a fost:

Limba folosită de Ion Budai-Deleanu s-a realizat prin îmbinarea neologismelor cu arhaismele și cu regionalismele din zona:

Notele de subsol ale „Țiganiadei” au rolul:

La dezbaterile țiganilor:

Ion Budai-Deleanu a fost un poet:

Perioada pașoptistă este o continuare a perioadei:

Numele „Dacia literară” a fost ales pentru a reuni:

Mihail Kogălniceanu îi îndeamnă pe scriitori:

În poezia „Umbra lui Mircea. La Cozia”, trecutul istoric:

În poezia „Umbra lui Mircea. La Cozia” marea fantomă reprezintă:

În poezia „Umbra lui Mircea. La Cozia” fantoma deșteptată din mormânt:

Glasul fantomei din poezia „Umbra lui Mircea. La Cozia” este auzit:

Îmbrăcat în armură și în sabie, Mircea cel Bătrân este comparat cu:

În strofa a V-a a poeziei „Umbra lui Mircea. La Cozia”, versul „Cine oare poate să fie omul care te-a îngrozit” este:

Martor al vitejiilor trecute exprimate în poezia lui Grigore Alexandrescu a fost:

Odată cu Mircea învie:

Mănăstirea Cozia este descrisă de Grigore Alexandrescu și într-o proză cu numele:

Capul lui Moțoc, în nuvela „Alexandru Lăpușneanul” este cerut de:

Pentru masa festivă pe care o organizează în cinstea boierilor, Alexandru Lăpușneanul se îmbracă:

În „Alexandru Lăpușneanul”, Ruxanda este manipulată să îl otraveasca pe soțul ei de:

Moartea lui Lăpușneanul este:

Realizând pentru prima dată în literatura română personajul colectiv, Costache Negruzzi:

În „Alexandru Lăpușneanul”, Ruxanda:

Acțiunea din „Țiganiada” este plasată:

Personajele care participă la acțiunea din „Țiganiada” sunt:

Prin intermediul țiganilor, Ion Budai-Deleanu:

Ion Budai-Deleanu își exprimă în „Țiganiada” ideile iluministe privind dreptul natural și contractul social:

În „Țiganiada” se pune accent pe:

„Țiganiada” mai este cunoscută și sub numele de:

Textul „Țiganiada” conturează:

Mihail Kogălniceanu consideră însușirea cea mai prețioasă a unei literaturi ca fiind: