Revederea
De la LogicWiki
...Uimirea şi bucuria au fost nespuse din partea amândurora. Nu se mai văzuseră din copilărie şi nici nu-şi mai scriseseră. Să tot fi trecut de atunci vreo 20 de ani. Cu toate acestea, s-au recunoscut imediat. Timpul nu le schimbase prea mult fizionomia, dar Lisandru avea parcă o figură mai matură. După ce-şi strânseră mâinile cu căldură, s-au aşezat în Cişmigiu pe o bancă, pentru a-şi povesti ce făcuseră în anii care au trecut.
- Eu m-am căsătorit, spuse Lisandru. Dar tu?
- Şi eu. Am şi o fetiţă.
- Felicitări. Cum o cheamă?
- Ca pe mama ei...
- I-ai pus nume frumos! Numele de Elena este şi va rămâne oricând pe placul tuturor.
Într-un târziu se despărţiră.
După cele relatate, vă puteţi da seama cum a ştiut Lisandru că pe fetiţă o cheamă Elena?